Supranumită de către Nicolae Iorga „Pasărea Măiastră a României”, Maria Tănase a fost ambasadorul cântecului românesc, care a lăsat moștenire peste 400 de cântece. Vocea ei a răsunat în toată lumea, de la București la Paris și chiar în Statele Unite.
Maria Tănase s-a născut în 1913, în mahalaua Cărămidarilor din București. Tatăl, Ioan Coandă Tănase, se considera prea sărac ca să hrănească trei guri şi i-a cerut nevestei să lepede copilul. Ana Tănase, o ardeleancă din Făgăraş cu frică de Dumnezeu, l-a ignorat şi a adus-o pe lume pe Maria. Maria Tănase a urcat pe scenă pentru prima dată în 1921, în faţa publicului de la Căminul Cultural din mahala, la serbarea care marca sfârşitul anului şcolar. Nu a terminat liceul pentru că s-a retras de la şcoală ca să-şi ajute părinții la muncă. Pe la 21 de ani, l-a cunoscut pe regizorul și jurnalistul Sandu Eliad de care s-a îndrăgostit și de la care a învățat rafinamentul boemei acelor vremuri. În casa lui, l-a cunoscut pe culegătorul de folclor Harry Brauner. Datorită lui Brauner a ajuns în fața directorului Arhivei de folclor, care a îndemnat-o să-și culeagă cântecele din satele românești.
Așa a făcut, încă de mică asculta doinele muncitorilor din grădina tatălui, cultivator de legume și flori, doine pe care le reproducea părinților acasă. Ba mai mult, a avut multe cântece și doine inspirate de acolo. Mediul boem în care trăia tinerețea a adus-o în fața dramaturgului Tudor Musatescu care a recomandat-o unui prieten ce deținea o fabrică de plăci. Acolo a imprimat prima melodie. Discul a fost un adevărat succes care nu a trecut neobservat de cea mai mare casa de discuri a vremii, Columbia, ce avea birouri la Viena și București. Data de 20 februarie 1938 reprezintă debutul radiofonic al artistei.
Acompaniată de taraful Ion Matache din Argeș, a susținut un program de cântece românești la emisiunea „Ora satului”: M-am jurat de mii de ori, Șapte săptămâni din post, Ce-i mai dulce ca alvița, Cine iubește și lasă, Geaba mă mai duc acasă, Mărie și Mărioară, Țigăneasca, Când o fi la moartea mea. Atunci a devenit Maria Tănase un adevărat ecou în inimile românilor. Compozitorul Theodor Rogalski, aflându-se printre ascultători, a comentat astfel evenimentul: „Ne aflăm în faţa unui fenomen! N-am auzit până azi niciun cântăreţ izbutind să interpreteze cu asemenea talent şi originalitate cântecul nostru popular, păstrând nealterată autenticitatea versului şi melodiei. Trebuie să vă mărturisesc că eu am auzit câteva imprimări pe disc ale acestei cântăreţe şi le-am apreciat în mod deosebit; dar expresia pe viu a cântecelor, interpretate acum la microfon, produc o emoţie artistică de-a dreptul uluitoare”.
În 1938, la Paris, l-a întâlnit pe Constantin Brâncuși de care s-a îndrăgostit și au avut o relație amoroasă de scurtă durată. În cartea "Brâncuși - Amintiri și exegeze", Petre Pandrea scrie despre povestea lor de amor. Brâncuși voia să o vadă la Opera, spunea că acolo este locul ei. S-au certat, dar Maria Tănase l-a divinizat până în ultima zi a vieții lui, spunând că a fost iubirea vieții ei. Un an mai târziu, în 1939, Maria Tănase cucerea America. Chiar în ziua plecării spre New York, oamenii care auziseră la radio despre turneul ei peste ocean au venit să-și ia rămas bun. La New York avea să-l întâlnească pe George Enescu, în fața căruia s-a aplecat și i-a sărutat mâna. Maestrul i-a lăudat mai târziu talentul. Întoarsă în țară, Maria Tănase și-a continuat ascensiunea artistică.
Apariția ei stârnea lacrimi și isterii, oamenii spărgeau ușile sălilor de spectacol pentru a putea să ajungă în fața ei. Când intra în scenă sala amuțea. În primăvara anului 1963, aflată în turneu cu “Taraful Gorjului” la Hunedoara, Mariei Tănase i s-a făcut rău pe scenă, iar după analize s-a descoperit că suferă de cancer pulmonar. Aceasta și-a dus turneul până la capăt răbdând durerile cumplite. Din păcate s-a stins din viață la 22 Iunie în același an.
Am denumit berea Clusa Red Lager după anul nașterii acestei mari cântărețe care trebuie, și va rămâne, în istoria muzicii românești mulți ani de acum înainte.
Surse: www.zf.ro/zf-24/mostenirea-mariei-tanase-11391637 folclor-romanesc.ro/maria-tanase-biografie www.radioromaniacultural.ro/ wikipedia.org/wiki/Maria_T%C4%83nase
