Iuliu Hossu s-a născut la 30 ianuarie 1885, în comuna Milaș, în fostul comitat Cluj, azi in Județul Bistrița-Năsăud. Părinții săi au fost Ioan Hossu, preot greco-catolic si Victoria Hossu, născută în Măriuțiu. Școala a început-o în satul natal, apoi la Reghin a urmat cursurile gimnaziului lutheran, urmând apoi, studii la Liceul Romano-catolic din Târgu-Mureș și apoi la Blaj în cadrul Gimnaziului Greco-catolic.

Studiile teologice le-a început în 1904, fiind apoi trimis la Roma, la Colegiul Propaganda Fide. În anul 1906 a primit titlul de doctor în filosofie, iar în anul 1910, pe cel de doctor in teologie. Episcopul Vasile Hossu, al Gherlei, vărul primar al tatălui său l-a hirotonisit ca preot în anul 1910. Începând cu acest an a activat la Episcopia din Lugoj.

În timpul Primului Război Mondial Iuliu Hossu s-a înrolat ca voluntar în armata austro-ungară, ca preot militar, fiind profund marcat de moartea pe frontul rusesc a vărului său Iustin Hossu. De altfel și frații săi, Vasile, Ioan și Traian au fost mobilizați în armata austro-ungară. La 3 martie 1907, împăratul Carol I al Austriei l-a numit episcop, în urma decesului episcopului Vasile Hossu, unchiul Viluc.cu îl numea Iuliu Hossu. Această numire a fost confirmată apoi de Papa Benedict al XV-lea, la 17 aprilie 1917, ca apoi hirotonisirea episcopală să aibă loc în 4 decembrie 1917. Marele Sfat Național Român, organul legislativ a românilor transilvăneni, l-a însărcinat pe episcopul Hossu să citească proclamația de unire a Transilvaniei cu România. În anul 1924, Papa a donat greco-catolicilor Biserica și Mănăstirea Minoriților din Cluj, actual Biserica greco-catolică Schimbarea la Față, așa că centrul episcopal de la Gherla s-a mutat la Cluj, având rangul de catedrală.(Episcopia Cluj-Gherla). Datorită efortului episcopului Hossu, s-a cumpărat imobilul de pe strada Moților nr. 26-28, care va deveni reședința episcopală și tot la îndemnul său s-a realizat catapeteasma (iconostasul) catedralei greco-catolice de la Cluj.

Iuliu Hossu a fost senator de drept în Parlamentul României și membru de onoare a Academiei Române în perioada interbelică. Între anii 1940-1944, când Clujul s-a aflat sub administrația maghiară hortystă, cu toate greutățile inerente pentru populația românească rămasă în oraș, episcopul Hossu rămâne lângă enoriașii săi. După terminarea celui de-al Doilea Război Mondial, armata sovietică susține instaurarea regimului comunist în România, total subordonat Moscovei.

Cultul greco-catolic este desființat în anul 1948, episcopului Hossu i s-a acordat scaunul de Mitropolit al Moldovei, dacă renunța la confesiunea greco-catolică. Numai că el a rămas neclintit în credința sa, iar nu peste mult timp, la 29 octombrie 1948, la ora 1:30 (noaptea), episcopul a fost arestat din casa fratelui său inginerul Ioan Hossu, și a fost încarcerat la Ministerul de Interne. Dosarul Securității statului comunist român referitor la Iuliu Hossu este cuprins în 8 volume cu peste 2000 de pagini adunate pe parcursul a 22 de ani.

Iuliu Hossu împreună cu ceilalți prelați greco-catolici arestați (cei care n-au trecut la confesiunea ortodoxă) li s-a stabilit domiciliu forțat la mănăstirea ortodoxă Dragoslavele (Argeș), apoi la mănăstirea Căldărușani, iar în luna mai 1950 au fost încarcerați la închisoarea Sighet, vestită ca și centru de lichidare fizică și psihică a oponenților regimului comunist.

În anul 1955, episcopul Iuliu Hossu a fost transferat în domiciliu obligatoriu, din care 14 ani la mănăstirea Căldărușani. În toată această perioadă Securitatea l-a urmărit în permanență; s-au întocmit 7 planuri de măsuri care urmăreau în special interceptarea corespondenței, introducerea de informatori pentru Iuliu Hossu, introducerea de tehnică operativă pentru a asculta conversațiile episcopului cu diversele persoane care-l vizitau.

La 28 mai 1970, episcopul Iuliu Hossu a murit pe un pat de spital la Spitalul Colentina din București. În data de 28 aprilie 1969, Iuliu Hossu a fost numit cardinal în putere, de Papa Paul al VI-lea.

Episcopul Alexandru Todea, care s-a aflat lângă Iuliu Hossu până în ultima clipă,  ne-a relatat că episcopul, cardinalul Iuliu Hossu, ar fi spus pe patul de moarte ”Lupta mea s-a terminat, a voastră continuă”. Episcopul a fost înmormântat în cimitirul Belu din București. Extrem de sugestive sunt memoriile cardinalului Iuliu Hossu, scrise în 3 caiete a căror cronologie se întinde din 1947 până în 1961. Aceste caiete îi sunt încredințate lui Traian Hossu, unul din frații cardinalului.

În anul 2003 sub îngrijirea preotului Silvestru Augustin Prunduș, apare cartea Credința noastră e viața noastră, memoriile cardinalului Iuliu Hossu, această frază reluată ritualic este un principiu de viață. În 2018, la 30 noiembrie, într-o zi de vineri la catedrala ”Schimbarea la Față” s-a celebrat Sfânta Liturghie Arhierească solemnă în memoria cardinalului Iuliu Hossu, ir la ora 12:30 s-a binecuvântat statuia cardinalului, amplasată pe Bulevardul Eroilor, operă a sculptorului Ilarion Voinea.

În anul 2019, tot în memoria marelui patriot român, s-a realizat filmul Cardinalul, în regia lui Nicolae Mărgineanu Jr. și scenografia lui Dumitru Nicodim, avându-l în rolul titular pe actorul Radu Botar. Filmul este inspirat și reflectă aidoma Memoriile Cardinalului in pectore, Iuliu Hossu.

La 25.03.2019, în sărbătoarea Bunei Vestiri, Sfântul Scaun a comunicat noi detalii privind vizita Suveranului Pontif în România. Conform comunicatului, duminică 02.06.2019, Sfântul Părinte Papa Francisc îi va beatifica pe cei şapte episcopi români greco-catolici morți în faimă de martiri în timpul regimului comunist în cadrul Sfintei Liturghii de pe Câmpia Libertății din Blaj.

Vom puncta în continuare momentele semnificative ale ritualului beatificării, aşa cum s-a desfăşurat în cadrul Sfintei Liturghii din memorabila zi de 02.06.2019, într-o atmosferă sărbătorească de mare bucurie, dar și într-o profundă ambianță de rugăciune și reculegere, în prezența a peste 120.000 de credincioşi, 750 de preoți, 26 de episcopi și 5 cardinali. A fost prima vizită a unui Suveran Pontif la Blaj și prima Sf. Liturghie în rit bizantin român pontificată de către Sf. Părinte Papa Francisc.

În continuare, Sf. Părinte Papa Francisc a pronunțat formula de beatificare:

„Noi, ascultând dorința Fratelui Nostru Lucian Mureșan, Cardinal al Sfintei Biserici Romane, Arhiepiscop Major de Făgăraș și Alba Iulia a Românilor, a mai multor confrati întru Episcopat, precum si a multor credincioşi, dupa ce am primit părerea exprimată de Congregația Cauzelor Sfinților, cu Autoritatea Noastră ă dispunem ca Venerabilii Slujitori ai lui Dumnezeu Valeriu Traian Frenţiu, Vasile Aftenie, loan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu și Iuliu Hossu, episcopi și martiri ai Bisericii din România, păstori după Inima lui Hristos, mărturisitori eroici ai Evangheliei iertării și a păcii, să fie de acum înainte numiți fericiți și să li se poată celebra sărbătoarea în locurile și după legile prevăzute de dreptul canonic, în fiecare an la 2 iunie. In numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Spirit”.

Ritualul beatificării s-a încheiat cu un cuvânt de mulţumire adresat Sf. Părinte Papa Francisc din partea Arhiepiscopului Major, PF Părinte Cardinal Lucian Mureşan.

La Sesiunea sinodală de toamnă de la Blaj, din 23-25.10.2019, s-a decis ca ziua de 2 iunie să fie trecută în numele să rămână: ,,Fericiții episcopi martiri greco catolici români”. Comemorarea se va face conform ordinii din volumele POSITIO SUPER MARTYRIO, iar lecturile specifice și imnografia sărbătorii vor fi stabilite de către Comisia Sinodală Liturgică.

Trebuie și avem datoria să suferim dacă este necesar, poate ofense, poate bătăi, poate chiar închisoare, sărăcie, pentru că aceasta înseamnă a da glorie lui Dumnezeu, înseamnă a arăta iubire adevărată şi totodată înseamnă a dobândi, încă din această viață, garanția, după o suferință trecătoare, pentru nemăsurata fericire eternă, pentru că „suferințele de acum nu sunt comparabile gloriei viitoare care se va arăta în noi” (Rm 8, 18) ultima scrisoare a episcopilor greco-catolici către credincioşi, 24.07.1948

 

Autor: Profesor Vladimir Bogosavlievici

 

În amintirea lui, am făcut berea Clusa 1885, anul în care s-a născut Iuliu Hossu. Încearc-o!